În timp ce specialiștii încearcă să repună în funcțiune sistemele informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), efectele atacului cibernetic se resimt în întreaga țară. Tranzacțiile imobiliare sunt întârziate, extrasele de carte funciară nu mai pot fi eliberate, iar notarii, băncile, dezvoltatorii și mii de români care voiau să cumpere sau să vândă un imobil sunt nevoiți să aștepte reluarea serviciilor.
Dar dincolo de inconvenientele pentru cetățeni, apare o întrebare firească: cât costă România fiecare zi în care sistemul ANCPI rămâne blocat? Deși autoritățile nu au publicat până în prezent o estimare oficială a impactului financiar, fiecare zi de întrerupere înseamnă tranzacții amânate, venituri întârziate la bugetul de stat și activități economice puse pe pauză. În continuare analizăm, pe baza datelor publice și a statisticilor disponibile, care ar putea fi dimensiunea reală a acestor pierderi.
Ce servicii ale ANCPI sunt blocate?
Atacul cibernetic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a dus la indisponibilitatea platformei e-Terra, aplicația prin care sunt gestionate majoritatea operațiunilor de cadastru și carte funciară din România. Din acest motiv, numeroase servicii esențiale pentru cetățeni, notari, bănci și profesioniștii din domeniul imobiliar nu mai pot fi efectuate.
Printre serviciile afectate se numără:
-
eliberarea extraselor de carte funciară pentru informare și autentificare;
-
înregistrarea cererilor de intabulare a dreptului de proprietate;
-
înscrierea, modificarea sau radierea ipotecilor;
-
înscrierea dezmembrărilor și alipirilor de terenuri;
-
actualizarea datelor cadastrale și a cărților funciare;
-
verificările necesare notarilor înainte de autentificarea contractelor;
-
verificările solicitate de bănci pentru acordarea și garantarea creditelor ipotecare;
-
accesul la platforma e-Terra utilizată de notari, cadastrişti, geodezi, avocați, executori judecătorești și alte instituții;
-
comunicarea prin adresele oficiale de e-mail ale ANCPI, afectate și ele de incident.
Consecințele sunt resimțite în întreaga piață imobiliară. Fără extrasul de carte funciară pentru autentificare, notarii nu pot finaliza majoritatea contractelor de vânzare-cumpărare, băncile nu pot aproba sau trage credite ipotecare, iar numeroase operațiuni de publicitate imobiliară rămân suspendate până la repunerea în funcțiune a sistemelor informatice ale ANCPI.
De unde pierde bani statul?
Deși Guvernul României nu a publicat până în prezent o estimare oficială a impactului financiar al blocării sistemelor ANCPI, este clar că fiecare zi de întrerupere întârzie încasarea unor venituri importante la bugetul de stat și afectează activitatea economică din mai multe sectoare.
Taxele încasate de ANCPI
Fiecare extras de carte funciară, cerere de intabulare, dezmembrare, alipire sau altă operațiune cadastrală presupune plata unor tarife către ANCPI. Atât timp cât aceste servicii nu pot fi prestate, instituția nu poate încasa taxele aferente, iar veniturile sunt doar amânate până la reluarea activității.
Impozitul pe tranzacțiile imobiliare
Numeroase contracte de vânzare-cumpărare nu pot fi finalizate în lipsa documentelor emise de ANCPI. În consecință, statul întârzie încasarea impozitelor și taxelor generate de aceste tranzacții, care ajung la buget doar după autentificarea actelor.
Taxe și impozite din activitatea notarilor
Blocarea tranzacțiilor afectează și activitatea birourilor notariale. O parte dintre veniturile statului provin din taxele și impozitele colectate în urma actelor notariale, iar amânarea acestora înseamnă și o întârziere a încasărilor bugetare.
TVA și alte venituri fiscale
În jurul fiecărei tranzacții imobiliare gravitează numeroase servicii: evaluări, măsurători cadastrale, consultanță, comisioane de intermediere, servicii bancare sau dezvoltări imobiliare. Atunci când aceste activități sunt amânate, sunt întârziate și încasările din TVA, impozitul pe profit și impozitul pe venit aferente acestora.
Credite ipotecare și finanțări
Băncile nu pot finaliza multe credite ipotecare fără documentele emise de ANCPI. Astfel, sunt întârziate nu doar finanțările pentru cumpărători, ci și veniturile fiscale generate de aceste operațiuni și de investițiile care depind de ele.
Efectul de domino asupra economiei
Impactul nu se limitează la veniturile directe ale statului. Fiecare tranzacție imobiliară blocată înseamnă bani care nu circulă în economie: dezvoltatorii își încasează mai târziu sumele datorate, agențiile imobiliare și notarii își amână veniturile, iar furnizorii de servicii conexe sunt afectați la rândul lor. Chiar dacă o parte dintre aceste venituri vor fi recuperate după reluarea activității, fiecare zi de blocaj înseamnă o încetinire a fluxului financiar și o amânare a încasărilor la bugetul de stat.
Câte tranzacții imobiliare au loc într-o zi în România?
Pentru a înțelege impactul real al blocării sistemului ANCPI, trebuie să vedem câte tranzacții sunt înregistrate, în mod obișnuit, într-o zi în România.
Potrivit statisticilor oficiale publicate de ANCPI, în anul 2025 au fost tranzacționate 628.356 de imobile la nivel național. Asta înseamnă o medie de aproximativ 1.720 de tranzacții în fiecare zi, dacă raportăm numărul total la cele 365 de zile ale anului.
În lunile cele mai active, volumul este chiar mai mare. De exemplu, în noiembrie 2025 au fost înregistrate 50.059 de imobile vândute, ceea ce înseamnă peste 1.660 de tranzacții pe zi, iar în alte luni cu activitate intensă media poate depăși 2.000 de tranzacții zilnic.
Trebuie precizat însă că nu toate aceste tranzacții sunt blocate complet de indisponibilitatea sistemului ANCPI. Unele operațiuni pot fi doar întârziate, iar anumite proceduri pot fi reluate după repunerea în funcțiune a platformei e-Terra. Cu toate acestea, fiecare zi de întrerupere înseamnă că mii de tranzacții imobiliare nu pot fi finalizate la termen, afectând cumpărători, vânzători, notari, bănci, dezvoltatori și agenții imobiliare.
Dincolo de numărul tranzacțiilor, efectul economic este unul de amploare: fiecare contract amânat înseamnă bani care nu circulă în economie, taxe care nu sunt încă încasate și investiții care sunt puse temporar pe pauză. Acesta este motivul pentru care un blocaj al ANCPI produce efecte în lanț asupra întregii piețe imobiliare, chiar dacă serviciile vor fi reluate ulterior.
Estimarea impactului financiar zilnic
Deși autoritățile nu au publicat până în prezent o evaluare oficială a impactului financiar produs de blocarea sistemelor ANCPI, datele disponibile arată că efectele economice sunt semnificative.
În anul 2025, la nivel național au fost înregistrate 628.356 de tranzacții imobiliare, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 1.720 de tranzacții în fiecare zi.
Dacă luăm în calcul o valoare medie conservatoare de 100.000 de euro pentru o tranzacție imobiliară (apartamente, case și terenuri), rezultă că, într-o zi obișnuită, pe piața imobiliară din România se tranzacționează bunuri în valoare de aproximativ 172 de milioane de euro, adică peste 870 de milioane de lei.
Această sumă nu reprezintă o pierdere definitivă, însă reflectă valoarea estimată a tranzacțiilor care pot fi amânate din cauza indisponibilității sistemului ANCPI. Odată cu acestea sunt întârziate și numeroase încasări la bugetul de stat:
-
taxele și tarifele percepute de ANCPI pentru serviciile de cadastru și carte funciară;
-
impozitele datorate în urma transferului dreptului de proprietate;
-
TVA și alte taxe generate de serviciile conexe;
-
încasările provenite din activitatea notarilor, evaluatorilor, cadastriştilor și agențiilor imobiliare. Tarifele ANCPI pentru operațiuni precum intabularea, înscrierea ipotecilor sau alte servicii sunt reglementate și se aplică în funcție de tipul operațiunii și, în unele cazuri, de valoarea imobilului.
Specialiștii atrag atenția că efectul real nu constă doar în taxele pe care statul le încasează mai târziu, ci și în blocarea temporară a unui flux financiar de sute de milioane de lei în fiecare zi. Fiecare tranzacție amânată înseamnă credite ipotecare care nu pot fi acordate, investiții care sunt puse pe pauză și bani care nu mai circulă în economie la ritmul obișnuit.
Important: În prezent nu există o estimare oficială a pierderilor zilnice cauzate de atacul asupra ANCPI. Valorile prezentate mai sus reprezintă o estimare jurnalistică, bazată pe media anuală a tranzacțiilor imobiliare și pe o valoare medie orientativă a acestora, având rolul de a ilustra amploarea impactului economic, nu de a cuantifica o pierdere confirmată de autorități.
Cine mai pierde bani?
Dincolo de impactul asupra bugetului de stat, blocarea sistemelor ANCPI produce efecte în lanț asupra întregii piețe imobiliare. Fiecare tranzacție amânată înseamnă venituri întârziate pentru numeroși actori implicați în procesul de vânzare, cumpărare sau finanțare a unui imobil. Consultanții imobiliari avertizează că efectele se propagă în întreaga economie, nu doar în sectorul imobiliar.
Cumpărătorii și vânzătorii
Persoanele care aveau programate tranzacții sunt obligate să amâne semnarea contractelor finale. În unele cazuri, acest lucru poate însemna costuri suplimentare, întârzieri în mutare sau chiar pierderea unor oportunități de cumpărare ori vânzare.
Agențiile imobiliare
Comisioanele agențiilor sunt încasate, de regulă, doar după finalizarea tranzacției. Atunci când contractele sunt amânate, și încasările agențiilor sunt împinse pentru o dată ulterioară.
Notarii publici
Birourile notariale nu pot autentifica majoritatea contractelor de vânzare-cumpărare fără extrasul de carte funciară emis prin sistemul ANCPI. Astfel, numeroase dosare rămân în așteptare până la reluarea serviciilor.
Băncile
Instituțiile de credit nu pot finaliza multe credite ipotecare în lipsa documentelor necesare din partea ANCPI. Acordarea finanțărilor este întârziată, iar cumpărătorii nu pot intra în posesia locuințelor la termenele stabilite.
Dezvoltatorii imobiliari
Constructorii și dezvoltatorii pot înregistra întârzieri în încasarea sumelor din vânzarea locuințelor. În contextul modificărilor fiscale și al termenelor contractuale, fiecare zi de întârziere poate genera costuri suplimentare și probleme de lichiditate.
Cadastriștii, topografii și evaluatorii
Profesioniștii care realizează documentații cadastrale, măsurători sau evaluări depind de funcționarea platformei e-Terra pentru depunerea și soluționarea lucrărilor. Blocajul le afectează activitatea și amână încasarea serviciilor prestate.
Economia, în ansamblu
Fiecare tranzacție imobiliară generează un lanț de activități economice: credite bancare, servicii notariale, evaluări, comisioane de intermediere, lucrări cadastrale și taxe către stat. Atunci când acest lanț este întrerupt, nu sunt afectate doar persoanele implicate direct în tranzacție, ci și fluxurile financiare care susțin întreaga piață imobiliară și sectoarele conexe.
Când ar putea reveni sistemul?
Aceasta este întrebarea la care așteaptă răspuns mii de proprietari, cumpărători, notari, bănci și profesioniști din domeniul imobiliar. Deocamdată, ANCPI nu a anunțat o dată exactă pentru reluarea completă a serviciilor, însă a transmis că repornirea aplicațiilor se va face treptat, doar după finalizarea tuturor verificărilor tehnice și de securitate.
Potrivit instituției, infrastructura informatică este în curs de reinstalare și consolidare, iar aplicațiile sunt migrate în Cloudul Guvernamental, proces coordonat împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). După finalizarea migrării, toate sistemele vor fi testate și validate din punct de vedere al securității cibernetice înainte de a fi repuse în funcțiune.
ANCPI a precizat că reluarea activității va avea loc etapizat, în funcție de prioritățile operaționale și de rezultatele verificărilor efectuate de specialiști. Abia după finalizarea acestor verificări instituția va putea comunica un termen estimativ pentru revenirea completă a platformei e-Terra și a celorlalte servicii informatice.
Până atunci, tranzacțiile imobiliare care depind de sistemul ANCPI rămân afectate, iar notarii, băncile și cetățenii sunt nevoiți să aștepte reluarea funcționării normale a aplicațiilor. Autoritățile susțin însă că prioritatea este ca sistemele să fie repornite în condiții de maximă siguranță, chiar dacă acest lucru presupune o perioadă mai lungă de indisponibilitate.
